Mai mult

Man Utd și Tottenham pregătesc a treia finală a Europa League între echipe engleze

Trofeul Europa League va ajunge în Anglia în acest sezon, după ce Manchester United și Tottenham și-au asigurat un duel final la Bilbao pe 21 mai.

Trofeul Europa League va ajunge în Anglia în acest sezon, după ce Manchester United și Tottenham și-au asigurat un duel final la Bilbao pe 21 mai.

Va fi a treia oară când două echipe engleze se vor lupta pentru trofeu în această competiție, cunoscută anterior sub numele de Cupa UEFA.

Aici, agenția de știri PA aruncă o privire asupra celor două ocazii anterioare în care țara a oferit ambii finaliști.

Wolves 2 Tottenham 3 (la general), 1972

Finala inaugurală a Cupei UEFA a adus față în față echipele care terminaseră pe locurile patru și trei în Prima Divizie cu un sezon înainte, într-o confruntare pe două manșe care s-a dovedit a fi una strânsă.

Antrenorul lui Spurs, Bill Nicholson, a avut la dispoziție o echipă plină de vedete, cu campionul mondial Martin Peters, Pat Jennings, Joe Kinnear, Alan Mullery, Mike England, Martin Chivers și Alan Gilzean titulari în ambele meciuri.

Tottenham skipper Alan Mullery flies in with a header to beat Wolves goalkeeper Phil Parkes and open the scoring in the second leg of the 1972 UEFA Cup final
Golul din manșa a doua al căpitanului lui Tottenham, Alan Mullery, s-a dovedit decisiv în victoria din finala Cupei UEFA din 1972 împotriva celor de la Wolves (PA)

Clubul din nordul Londrei a ieșit din deplasarea de la Molineux din 3 mai cu un avantaj neprețuit de 2-1, grație dublei marcate în repriza a doua de atacantul englez Chivers – un gol din cap și un șut puternic ulterior – Jim McCalliog răspunzând pentru echipa gazdă într-un meci arbitrat de azerul Tofiq Bahramov, „arbitru asistent rus” care a acordat controversatul al treilea gol al Angliei în finala Cupei Mondiale din 1966.

Dar a fost căpitanul Mullery ale cărui lovitură de cap dintr-o lovitură liberă executată de Peters la White Hart Lane a asigurat în cele din urmă victoria, golul egalizator al lui Dave Wagstaffe aducând o remiză de 1-1 pentru oaspeți în acea seară, dar nimic mai mult.

Chelsea 4 Arsenal 1, 2018

Chelsea’s Gary Cahill and manager Maurizio Sarri celebrate with the trophy after Europa League final victory over Chelsea in Baku
Maurizio Sarri a condus Chelsea la victoria în finala Europa League împotriva lui Arsenal (Bradley Collyer/PA)

Odată cu stabilirea de mult a Europa League, Chelsea lui Maurizio Sarri și Arsenal lui Unai Emery s-au întâlnit pe Stadionul Olimpic din Baku pentru a lupta pentru gloria europeană.

Emery s-a îndreptat spre Azerbaidjan cu un record uimitor în competiție – a ridicat trofeul în trei sezoane consecutive în timpul perioadei sale la Sevilla și avea să îl câștige din nou cu Villarreal – dar a fost superstarul belgian al lui Chelsea, Eden Hazard, cel care și-a lăsat amprenta asupra jocului.

Chelsea’s Eden Hazard celebrates with the trophy after Europa League final victory over Arsenal in Baku
Eden Hazard a marcat de două ori în victoria lui Chelsea cu 4-1 în finala Europa League împotriva lui Arsenal (Bradley Collyer/PA)

În ultima sa apariție înainte de a pleca la Real Madrid, Hazard a marcat al treilea și al patrulea gol pentru echipa sa, după ce Olivier Giroud și Pedro îi aduseseră în avantaj cu 2-0, iar deși Alex Iwobi a redus din diferență între penalty-ul din minutul 65 al internaționalului belgian și al doilea gol al acestuia, soarta meciului era deja decisă.

În câteva săptămâni, italianul Sarri a părăsit Chelsea pentru a prelua conducerea la Juventus, în timp ce actualul antrenor al celor de la Aston Villa, Emery, a fost demis de Arsenal în noiembrie aceluiași an, iar așteptarea clubului pentru un prim trofeu european de la succesul din Cupa Cupelor din 1994 continuă.